Am învățat repede faptul că dacă încerc să implementez din prima toate caracteristicile unui proiect o să am parte de mai multe bătăi de cap decât de potențiale beneficii. În acest articol vreau să împărtășesc cu voi câteva din motivele pentru care acest lucru se întâmplă și ce putem face pentru a anticipa și preveni potențialele probleme.

Un prototip cât mai repede

Atunci când începem cu ideea de bază, punând toate celelalte lucruri temporar de-o parte, o să obținem un prototip funcțional în cel mai scurt timp posibil. Nu doar că vom fi mai motivați să lucrăm în continuare la proiect, văzând clar ce am realizat deja, dar ne putem raporta la acesta pentru a adapta caracteristicile secundare în funcție de lucruri pe care poate nu le-am realizat în faza de concept, dar pe care le putem vedea acum mult mai clar.

Mai puține probleme simultan

Cu cât un proiect este mai mare, cu atât intervin mai multe probleme. Este un lucru inevitabil, care poate fi însă gestionat cu ușurință. Împărțind proiectul în module pe care le putem implementa cât de cât (sau, de preferat, complet) separat, limităm numărul de probleme care pot apărea în același timp și facem diagnosticarea acestora mai ușoară, din moment ce știm deja din ce parte a proiectului provine problema.

Începând simplu, putem avea o bază solidă pentru restul proiectului și economisi o mulțime de resurse pe care altfel le-am fi pierdut diagnosticând și reparând probleme care necesită modificarea întregului proiect în loc de alterarea unei singure părți.

Sigur, unele probleme vor fi inevitabil legate de mai multe module, sau de interacțiunea unora care individual funcționează perfect, dar în loc să căutăm orbește peste tot, putem testa câte două sau mai multe module în izolare, ajungând din nou la beneficiul menționat mai sus.

Lucrurile se schimbă

Niciodată nu va merge totul conform planului. O idee se schimbă sau trebuie alterată, alta nouă apare din senin și unele sunt date complet deoparte. Acesta nu este un lucru rău, ci reprezintă evoluția oricărui proiect.

Dacă nu ne pregătim din timp pentru așa ceva și ne aruncăm cu capul înainte, putem regreta. Nimic nu e mai rău decât să ai un prototip cu toate funcțiile pe care ți le doreai inițial existente, funcționale doar la cel mai mic nivel, doar ca să realizezi că jumătate din ele nu își au rostul, sau nu se încadrează în buget.

Așa cum am mai spus, având un prototip simplu dar solid, putem vedea din timp multe din modificările care trebuie aduse planului inițial, economisind timp și bani.

Mai simplu e, pur și simplu, mai bine

E ușor să ne imaginăm o mulțime de lucruri pe care le putem adăuga, dar este foarte dificil să ne dăm seama din timp de ce e prea mult. Deseori, în orice domeniu de activitate, se ajunge la așa numitul feature creep, care poate duce la ruinarea proiectului sau chiar a întregii companii.

Începând cu funcționalitatea de bază, iar apoi adăugând treptat caracteristici noi (și testându-le în context!), ne putem da seama rapid când ne apropiem de acel moment care trebuie evitat.

Nu de puține ori am realizat că prototipul inițial acoperea deja majoritatea nevoilor și că nu mai avea nevoie de lucruri adăugate, ci pur și simplu de rafinarea celor de bază pentru a ajunge la un produs finit solid.

Așa că vă las cu un KISS! 😉

Categories:

Tags:

No responses yet

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.